Mineriada din 13 - 15 iunie 1990 a fost o lecţie de anti-democraţie, un mare vot de blam adus României, fapt care a izolat-o pentru câţiva ani în circuitul european, dar i-a adus şi prejudicii economice, spune jurnalista Tia Şerbănescu. În plus, mineriada a declanşat şi primul exod de după revoluţie, al celor dezamăgiţi şi speriaţi de mineriadă.

Mineriada a însemnat începutul unor disensiuni şi asmuţirea unor categorii sociale împotriva altora, vânătoarea intelectualilor, ura unor categorii împotriva altora.

A însemnat ziare închise: ziarul România liberă a fost închis timp de 5 zile, nu pentru o zi, cum spune Petre Roman. Ulterior a apărut, însă însoţit de o declaraţie a tipografilor, care spuneau că se desolidarizează de ceea ce se scrie în ziar.

Evenimentele sângeroase din 13 - 15 iunie nu au fost pedepsite nici până astăzi. Nu e normal ca o crimă să rămână nepedepsită şi să fie prescrisă, spune Tia Şerbănescu. Pentru faptul că au murit oameni, prescripţia trebuie înlătutară, ca să se facă dreptate, adaugă jurnalista.

Toni Greblă, preşedintele Comisiei juridice din Senat, a declarat că toate grupurile parlamentare reprezentate în Comisie sunt de acord ca omorul să fie imprescriptibil.

Mineriada din 13-15 iunie 1990 în cifre:
- 756 de răniţi
- patru morţi prin împuşcare
- peste 1300 de oameni bătuţi crunt şi reţinuţi în mod abuziv
- un singur condamnat
- 8 oficiali de la acea vreme scăpaţi în 2009 de urmărirea penală, pe considerente de procedură: Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Mihai Chiţac, Victor Atanasie Stănculescu, alături de alţi patru oficiali din perioada mineriadei.
- neoficial, se vorbeşte de 100 de morţi în zilele mineriadei